Asociația ”Maria Schinina”

Grădinița Sfânta Inimă a lui Isus

Asociația ”Maria Schinina” a Surorilor Sfintei Inimi a lui Isus

Institutul Surorilor Sfintei Inimi a lui Isus din Ragusa, născut din Inima Sa, a fost pus în act de Fondatoarea Maria Schinina (1844-1910), o tânără nobilă din Ragusa (Sicilia). Maria Schinina s-a născut la Ragusa (Sicilia) la 10 aprilie 1844 într-o familie nobilă, cu principii sănătoase, creștine și morale. Până la 21 de ani nu manifestă semne excepționale de viață spirituală, ci a dus o viață ca toate    celelalte, chiar dacă, încă de copil, rămânea deseori să se roage în fața Sf. Sacrament.

În fiecare seară, în familie se recita Sfântul Rozar, iar Maria, chiar dacă era obosită, îl spunea, stând în genunchi, cu o mare dragoste pentru Sfânta Fecioară.
Moartea tatălui său, la vârsta de 21 de ani a fost pentru ea un moment de  profundă reflecție asupra vieții și asupra vanităților lumii.

Se hotărăște să renunțe la obiceiurile societății și la eleganță. Se îmbracă  sărăcăcios și merge să slujească, cu multă dragoste, bolnavii și săracii în cele mai uitate cartiere ale orașului. Se îngrijește de copiii și adulții lipsiți de educație, predică catehismul țăranilor, muncitorilor și intelectualilor, mergând chiar și în închisoarea orașului pentru a duce ”Buna veste” a lui Cristos. Cu mult curaj și cu
multe sacrificii trece peste toate criticile și piedicile venite din partea rudelor sale de viță nobilă și din partea societății.

Maria Schinina simte în inima ei o mare dorință de a deveni soră de clauzură, dar în același timp vede nevoia urgentă de ajutorare a celor din jurul său. Rugăciunea a fost mijlocul prin care a putut să-și clarifice vocația. Într-o zi, în timp ce se ruga în fața unei mari icoane a Sfintei Inimi a lui Isus, aude vocea lui Isus care îi spune: ”Ascultă-i pe miniștrii mei!”

La acest îndemn se adresează episcopului, care o sfătuiește să se dedice în continuare apostolatului carității. După patru ani de pregătire, împreună cu alte cinci tinere, fondă, la 9 mai 1889, Congregația Surorilor Preasfintei Inimi a lui Isus.

Maria Schininà a murit la 11 iunie 1910 recomandând surorilor iubirea reciprocă. Corpul său intact se odihnește la Ragusa în Biserica din mănăstirea mamă, construită de ea însăși și devenită loc de pelerinaj.

Discursul la beatificarea Mariei Schinina de către Sfântul Ioan Paul al II-lea din 1990

Contemplație, adorație, reparație și vocație sacerdotală

”Drumul spiritual al Fericitei Maria Schinina a Sfintei Inimi a lui Isus își are rădăcinile în iubirea nemărginită a lui Dumnezeu, simbolizată prin Inima lui Isus. Pentru a corespunde acestei iubiri a accentuat în spiritualitatea sa, contemplația, adorația și repararea. Dezgustată de luxul și ceremoniile goale trăite în nobilul său palat, își începe o viață dedicată în întregime slujirii celor săraci, după exemplul lui Isus, care din iubire față de oameni se face bunul  samaritean pentru fiecare infirmitate umană.

Săracii, pentru această Fericită erau bolnavii, bătrânii, neștiutorii, cei ce aveau nevoie de a fi instruiți, minerii din minele de bitum (smoală) și de sulf care nu-l cunoșteau pe Dumnezeu și aveau nevoie de catehism, pușcăriașii, cărora Fericita le predica ținându-le exerciții spirituale pentru Paște; păcătoasele publice care deveneau mai sensibile ca niciodată la inițiativele sale caritative.

Beatificarea Mariei Schinina în planul Providenței divine are loc (astăzi) în ziua care urmează încheierii Sinodului episcopal dedicat formării sacerdotale. Fericita a fost un sprijin adevărat pentru foarte mulți preoți pe care îi slujea și pe care îi venera ca miniștri ai Sacramentului Împăcării și ai Euharistiei. Câți preoți au avut protecția ei spirituală în vocația lor și ajutați chiar și economic, în timpul seminarului!

Această mărturie a iubirii evanghelice trăită în mod eroic este „rodul” pe care Maria Schinina l-a adus Bisericii și societății, pentru că a rămas profund unită cu Domnul. Carisma sa rămâne mereu vie și actuală, deoarece este prezentă și lucrătoare în mod providențial, în miile de forme de apostolat ale Fiicelor sale, Surorile Sfintei Inimi a lui Isus”.

Grădinița Sfânta Inimă a lui Isus

Activitatea institutului în toată lumea

După moartea fondatoarei, activitatea Surorilor Sfintei Inimi s-a extins și pe alte continente. Carisma specifică Surorilor Preasfintei Inimi a lui Isus este IUBIRE Și REPARARE și constã în iubirea necondiționatã fațã de Sfânta Inimã a lui Isus, izvorul bunãtãții şi al milostivirii, care le îndeamnã sã-şi ofere în întregime viața lui Dumnezeu, Bisericii şi fraților.
Grădinița Sfânta Inimă a lui Isus

Activitatea pastorală

Constă în pregătirea copiilor și adulților pentru primirea Sfintelor Sacramente, învățându-i catehismul atât în parohii, cât și în casele lor. Au împuternicirea extraordinară de a purta Sf. Împărtășanie persoanelor bolnave din spital sau la domiciliu. Cu autorizație vizitează deținuții din închisori la Siragusa, Ragusa, Modena, (Italia), Manila (Filipine), Fianarantsoa (Madagascar), Antananarivo (Madagascar). Organizează întâlniri periodice, precum tabere estivale, reculegeri spirituale, pentru adolescenți și tineri. Ascultă și împărtășesc cu ei Cuvântul lui Dumnezeu în timpul activităților recreative sau sportive.
Grădinița Sfânta Inimă a lui Isus

Activitatea medicală

Îşi desfăşoară activitatea în spitale, îngrijind bolnavii; oferă îngrijiri  medicale gratuite pentru cei săraci în cabinetele lor medicale precum cabinetul de oftalmologie de la Casa Mamă din Ragusa, cabinetele  medicale din Vittoria şi din Siracusa, dispensarul „Maria Schinina” din  Imady (Madagascar) şi ambulatoriul din Enyiogugu (Nigeria). În India, o soră lucrează cu leproşii în Jharsuguda şi pentru  reintegrarea lor în societate, după vindecare.

Grădinița Sfânta Inimă a lui Isus

Activitatea școlară

Însoțesc copiii pas cu pas, de  la grădiniță, până la adolescență, şi formează conştiința viitorilor cetățeni, îngemănând studiul cu jocul şi socializarea.

După terminarea parcursului  educativ, în special în țările mai sărace, precum India, caută integrarea celor marginalizați în societate şi în câmpul muncii. În Italia şi în alte țări instruirea  este pe niveluri de învățământ până la maturitate.

Grădinița Sfânta Inimă a lui Isus

Activitatea de îngrijire

Surorile Sfintei Inimi îşi dau silința să  ajute şi sã protejeze categoriile cele mai defavorizate ale societății:

bătrânii: îi însoțesc cu iubire în ultimii ani de viață, dându-le sprijin moral şi spiritual în casele lor de bătrâni,  moderne şi primitoare.
copiii: primesc orfani şi nu numai, cu multe nevoi, în case  bine amenajate de tip „casă-familie”, atât  în Italia cât şi în alte țări, având colaboratori şi  formatori bine pregătiți.

Grădinița Sfânta Inimă a lui Isus

Prezența și activitatea Institutului în România

Misiunea Surorilor Sfintei Inimi a lui Isus în România a început în septembrie 1997 când, la cererea Ps. Virgil Bercea, episcop de Oradea, au fost trimise la Zalău trei surori. La început, locuind într-un apartament, activitatea lor consta în diferite activități pastorale: cateheze cu copii, tineri, adulți și vizite la domiciliu.

Din toamna anului 2004, odată cu deschiderea actualei case, activitatea surorilor s-a extins. Aici funcționează o Grădiniță cu Program Prelungit, acreditată în anul 2012, unde surorile împreună cu alți colaboratori se ocupă de educația copiilor preșcolari.

O componentă de o importanță majoră în formarea copiilor și tinerilor ca viitori membri responsabili ai societății o constituie educația religioasă. Astfel, surorile desfășoară o bogată activitate pastorală, colaborând cu cele două Parohii Greco-catolice din oraș, prin cateheze, oratorii, grup de rugăciune (familii), pregătirea pentru Prima Sfântă Împărtășanie.

Vizitarea bolnavilor și a bătrânilor, fie la domiciliu, fie la spital, ajutorarea săracilor a făcut parte  din viața surorilor de la început, oferindu-le acestora sprijin material și spiritual.